Codexul romanesc, statul si rolul Constitutiei

Cititi integral lucrarea:

Managementul de ţară şi statul modern

   Constinuarea articolului Statul modern şi managementul de ţară, publicat la data de 1 iunie 2013, în Cronica, Romania de azi.

   În precedentele capitole am prezentat Dreptul Ţării, Dreptul Naţiunii, falsitatea Statului existent şi necesitatea creării Codexului românesc, ca document fundamental al Ţării şi Naţiunii. Am mai arătat că Dreptul fundamental al Ţării asupra Statului se stabileşte prin Constituţie, care este o lege de organizare şi funcţionare a Statului.

   Scopul demersului meu este dublu:

1. de a face mai uşor de înţeles structurile şi raporturile dintre Ţară, Naţiune şi Stat, înţelegând rolul Constituţiei 
2. Construirea unui Stat modern, social şi puternic. 

   Consider că este foarte important pentru Ţară şi Naţiune să construim un Stat puternic, cu structuri moderne şi operative şi cu o capacitate de analiză, sinteză şi intervenţie care să satisfacă necesităţile cetăţeneşti şi naţionale.

   Statul trebuie să fie reprezentativ pentru Ţară.

   În prezentarea rolului Codexului românesc, am menţionat că Ţara şi Naţiunea au nevoie de instituţii în afara Statului. Cum se pot constitui şi funcţiona aceste instituţii? Dacă există voinţă civică şi politică, responsabilitate şi demnitate, e foarte simplu.

   Vedeţi că se face mereu referire la PIB, produsul intern brut al ţării, adică produsul nou creat (bunuri, servicii, drepturi) anual. Bugetul de stat se stabileşte pe baza impozitelor şi taxelor pe care Statul le aplică acestui PIB, pe domenii şi categorii (peste 33% din PIB). Când s-a făcut propunerea ca Învăţământul să beneficieze de 6% din PIB, exista şansa să stabilim o lume normală. Dar decizia politică, venită din structurile de stat, a împiedicat aceasta.

   Instituţiile de care are nevoie Ţara şi Naţiunea, în afara celor de Stat, se pot finanţa procentual din PIB, ceea ce va fi prevăzut în Constituţie şi va scoate statul din decizia alocării bugetare.

   Statul trebuie să aibă structuri de administrare şi control pe domeniile de interes ale ţării şi naţiunii, dar în niciun caz nu poate considera domenii întregi ca fiind în subordinea sa.

   Statul trebuie să fie:

1. social, pentru că administrând şi reprezentând Ţara şi parţial Naţiunea, nu poate fi indiferent la starea societăţii. Sărăcia nu este numai o boală a societăţii ci şi o disfuncţionalitate a statului. 
2. modern, pentru că trebuie să aibă propria capacitate de a se adapta rapid schimbărilor de natură social-politică şi economică. Aceasta presupune ca structurile statului să fie populate cu oameni pregătiţi în domeniile în care sunt promovaţi. Un stat modern nu poate funcţiona cu analfabeţi şi vuvuzele din clientela de partid, promovaţi pe criterii politice şi financiare (corupţie). 
3. puternic, pentru că trebuie să aibă capacitatea (resursele, logistica, decizia) de protecţie şi intervenţie în interesele Ţării şi ale Naţiunii 

   Pentru a atinge aceste obiective, e nevoie de o altă construcţie a Statului, definirea axelor de susţinere, control şi de intervenţie, a mecanismelor noi de decizie rapidă şi autoreglare. Structurile de stat nu pot funcţiona în această nouă construcţie, fără oameni bine pregătiţi şi fără o ordine bine stabilită, prin proceduri de stat.Acesta e rolul Constituţiei!

   Reiau o analiză din lucrarea mea Statul modern, schimbarea banilor şi noua economie mondială.

   Ţara are nevoie de managementul a trei activităţi:

1. activitatea curentă, 
2. protecţia 
3. construcţia viitorului. 

   Aşadar, schimbarea majoră a conceptului de management de ţară, provine din structurile de tip nou, pe care le voi prezenta aici.

   Aşa numita Structură a Statului de Drept, cu separarea puterilor legislativă, executivă şi judecătorească, structură care s-a dovedit a fi caducă, dacă nu cumva chiar falsă (nu e numai cazul României) şi care nu mai corespunde sub nicio formă necesităţilor actuale, trebuie înlocuită.

Statul de drept - structura bloc

   Nu mai revin asupra falsităţii acestui tip de stat. Exemplele din viaţa de zi cu zi sunt concludente.

Statul trebuie să gestioneze Activitatea curentă a Ţării şi să asigure Protecţia ei, iar Managementul de acest tip presupune legislaţie, execuţie şi control.

   E necesar ca Statul să fie puternic, ca decizie, resurse şi capacitate de intervenţie. Pentru aceasta, am procedat la reducerea structurilor de stat la un minim necesar şi le-am conferit puterea de gestiune, control şi intervenţie.

   STATUL MODERN 

MANAGEMENTUL DE ŢARĂ - STATUL MODERN

   Am arătat că în Dreptul Ţării şi al Naţiunii stă emiterea Codexului românesc, această Biblie a ţării şi naţiunii, în care vor fi înscrise valorile (ex. Limba română), simbolurile (ex. Tricolorul) şi drepturile (ex. Libertatea de exprimare).

   Codexul românesc va impune Statului, prin Constituţie, raporturi de subordonare faţă de acestea.

   Cum poate fi optimizată structura de stat?

   Priviţi vă rog cu atenţie tabelul următor şi chiar dacă nu am detaliat structurile, se va înţelege noul concept de management de ţară.

   E normal ca în Dreptul Ţării să fie decizia civică iar în Dreptul Statului să fie decizia politică. La urma urmei, strategia înseamnă politică, adică direcţiile şi deciziile necesare atingerii unui scop précis.

Domeniu	Ţară	Stat
FUNDAMENT
Legislaţie	Codexul românesc	Constituţia
Status	Civic	Politic
ACTIVITĂŢI
Activitate curentă	Adunare naţională (Sfatul ţării)	Parlament Guvern
Protecţie	Consiliul judecătorilor Conferinţa Codexului românesc Avocatul poporului	CSAT Structuri informative Parchetul
Construcţia viitorului	Academia română	Consiliul interministerial de prognoză
STRUCTURI
Învăţământ	Societatea română pentru educaţie şi învăţământ	Ministerul învăţământului Inspectorate teritoriale
Sănătate	Societatea română de medicină	Ministerul sănătăţii Direcţii teritoriale de medicină şi sănătate
Cultură	Uniunea fundaţiilor culturale din România Registrul patrimoniului Registrul cultelor Uniunea asociaţiilor profesionale din cultură	Ministerul culturii Direcţii teritoriale de cultură şi patrimoniu
Interne	Consilii teritoriale Consilii locale Formaţiuni de sprijin în situaţii de urgenţă	Ministerul de Interne Prefecturi Inspectorate teritoriale şi locale Posturi locale
Externe	Reprezentanţe culturale în străinătate	Ministerul de externe Direcţia de Integrare europeană Direcţia pentru românii de pretutindeni
Apărare	-----	Ministerul Apărării
Finanţe	-----	Ministerul finanţelor publice Direcţii teritoriale
Resurse	Registrul resurselor Centrul de avizare şi prognoză Uniunea asociaţiilor pentru protecţia mediului	Ministerul resurselor şi rezervelor de stat Direcţii teritoriale Direcţii locale
Justiţie	Consiliul judecătorilor	Ministerul justiţiei Structuri regionale Parchetul
Protecţie socială	Uniunea fundaţiilor umanitare	Ministerul protecţiei sociale Direcţii teritoriale

Nu voi intra în detalii privind domeniile dar voi exemplifica: 

• ÎNVĂŢĂMÂNTUL – Structura statului trebuie să includă logistica, administraţia departamentală şi locală în domeniu, corpul de control. Atât! Adică aproximativ 3000 de oameni. Cei peste 200,000 dascăli, educatori, învăţători şi profesori, nu trebuie să fie în structura statului. Ţara, prin Academia Română, ar putea să susţină înfiinţarea Societăţii române pentru Educaţie şi Învăţământ, care să întocmească şi să gestioneze curricula, structura şi bugetul învăţământului, care buget va veni direct spre această societate şi nu prin decizii executive ale Statului. Naţiunea, prin fundaţii şi structuri ale românilor de pretudinteni, poate avea rolul de păstrare şi dezvoltare a valorilor şi spiritului naţional. Aşa am redus rolul statului în învăţământ, la funcţii simple de administrare şi control, cum e normal şi am redus structura de stat în învăţământ de la peste 200,000 angajaţi ai statului, la 3,000. 
• SĂNĂTATEA – Alegând acelaşi model, poate fi creată Societatea română de medicină, iar acesteia să-i revină 4% din PIB. Medicii, asistenţii, personalul auxiliar, nu vor mai fi angajaţi ai statului dar activităţile de asigurare a logisticii, administrarea şi controlul, ar reveni statului, printr-un număr de aproximativ 4,000 de angajaţi. 

   Urmărind tabelul şi reprezentarea grafică, e lesne de înţeles tipul construcţiei acestui management de ţară şi modul prin care statul va servi interesele ţării şi naţiunii şi nu va mai impune propria condiţie de interese.

   Rolul judecătorilor, prin Consiliul judecătorilor, va deveni major în apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, a drepturilor ţării şi ale naţiunii. Nu va mai exista ingenţă politică în domeniul puterii judecătoreşti pentru că acest Consiliu nu va avea subordonare faţă de stat.

   Orice construcţie privind viitorul ţării, indiferent că e vorba despre resursele naturale sau cele umane, va trece prin filtrul organizaţiilor nestatale, ale Academiei române şi instituţiilor ţării.

   Şi pentru că nu e locul dezvoltării aici, a detaliilor privind construcţia şi funcţionalitatea acestor structuri, fac menţiunea expresă că Managementul modern al Ţării şi Statul modern, va funcţiona indiferent de forma de guvernământ, republică sau regat iar forma de guvernământ trebuie să fie alegerea noastră, a cetăţenilor.

   Acestea sunt motivele pentru care nu voi vota noua constituţie, o poleială pe vechea constituţie care subordonează Statului, existenţa şi drepturile Ţării şi Naţiunii.
   Toate articolele:
Statul modern şi managementul de ţară
Constitutia si necesitatea Statul modern. 
Codexul romanesc Constituţia, statul şi sistemul
Naţiunea şi Constituţia
Tara si Constitutia
Constitutia, tara, statul si natiunea. Partea I

Codexul romanesc

Codexul românesc

Continuarea articolului Constituţia şi necesitatea Statul modern. Codexul românesc, publicat în Cronica, România de azi, în 20 mai 2013.

   Codexul românesc va fi o lucrare care necesită timp pentru elaborare, el nu poate fi elaborat peste noapte. Consider că, sub egida Academiei Române, care va reuni specialişti din domeniile culturii, ştiinţei, istoriei, geografiei, patrimoniului, dreptului şi administraţiei, codexul poate fi realizat în câţiva ani. Nu văd o altă soluţie pentru a fundamenta valorile noastre de identitate de ţară şi neam şi pentru a aduce Statul acolo unde-i e locul, adică să serveascî interesele Ţării şi Naţiunii. Până atunci, Constituţia va include un preambul în care se va statua dreptul Ţării şi al Naţiunii asupra Statului. 

   Vot exemplifica prin trei cazuri: 

1. În Codexul românesc, Tricolorul va fi prezentat ca un simbol al Ţării şi ca valoare de identitate românească. Ca urmare, Codexul va explicita că nu pot fi adăugate culori pe steag (vezi cazul idiotului care a pus portocaliul cu ocazia sărbătorilor de 1 decembrie) şi condiţiile în care pot fi puse steme. Eu aş lăsa dreptul de a fi admisă orice formă, nu numai dreptunghiulară, a tricolorului şi de a fi expus pe orice support, pânză, mozaic, piele etc… Refritor la stemă, aş interzice orice stemă pe tricolor, cu excepţia celor ale unităţilor militare, dar aş susţine posibilitatea inserării tricolorului în steme. 
2. În Codexul românesc, Limba română va fi prezentată ca o valoare de identitate a Naţiunii şi obligatoriu, ca limbă oficială, de stat, în România. Indiferent de evoluţia integrării europene, Limba română va rămâne cu statusul dat de Codexul românesc. Statul poate evolua, pe baza criteriilor integrării europene, spre utilizarea altor limbi europene, dar respectând Codexul. 
3. În Codexul românesc, Toponimia va fi explicitată ca valoare de identitate a locului şi protejată în acest fel. Deci, reprezentanţii politici ai Statului român la Bruxelles şi în alte Conferinţe şi Tratate internaţionale, vor proteja acest drept. Altfel spus, Mureşul va rămâne Mureş şi nu râul E2143, Oltenia va rămâne Oltenia şi nu regiunea 2E22. Aş putea trata nenumărate alte cazuri. 

   În construcţia pe care o propun, se observă lesne că Ţara şi Naţiunea au nevoie de instituţii în afara Statului. Nu este vorba despre un model multistatal al managementului de ţară ci pur şi simplu despre aducerea statului într-o matcă normală. Putem şi e preferabil să construim un stat modern, social şi puternic.

   În aceste condiţii, Codexul românesc va fi ca o Biblie a identităţii României şi a Naşiunii române iar Constituţia, care este Legea fundamentală a Statului, va respecta Codexul românesc.

   Până când Uniunea Europeană va realiza un Codex european, asta dacă nu cumva se va prăbuşi, vor trece mai mult de zece ani iar noi vom fi cu problemele de administrare modernă, de stat modern, de societate conştientă, rezolvate. Acesta este viitorul. 

   Codexul românesc este fundamental pentru noi şi de aceea propun redactarea lui. Când se va realiza Codexul European, acesta va trebui să includă codexurile ţărilor member şi nu să fie realizat încălcându-le. 

   Codexul românesc va fi Cartea noastră de identitate. O singură instituţie poate iniţia construcţia Codexului românesc şi aceasta este Academia română.

Constitutia, Statul si Sistemul

   Continuarea articolului Constituţia, statul şi sistemul, publicat în 16 mai 2013 în Cronica, România de azi.

   Care e rolul statului?

   Care sunt atribuţiile şi limitele statului?

   Care sunt simbolurile statului?

   Am arătat că România este numele Ţării iar Tricolorul, unul dintre simbolurile ei.

   Am arătat că Limba Română este o valoare de identitate a Naţiunii Române iar spiritul românesc este construcţia istorică a Naţiunii.

   Statul preia valorile şi simbolurile Ţării şi ale Naţiunii şi astfel:

1. Se numeşte Statul român, reprezentând politic România
2. Gestionează cetăţenia română, adică certificarea apartenenţei de ţară
3. Utilizează Limba Română ca limbă oficială
4. Utilizează Tricolorul ca Drapel de Stat
5. Utilizează un cântec patriotic, din patrimonial cultural al naţiunii, ca Imn de stat.
6. Iar pentru că trebuie să se identifice cumva, în afara simbolurilor ţării şi ale naţiunii, îşi creează propria stemă, adică blazonul, căreia îi atribuie, fals, denumirea de Stema Ţării. De fapt e stema statului. Ţara nu are stemă.

   Stema este un simbol al puterii, al administraţiei. Dacă ar fi fost un simbol al Ţării, cu siguranţă nu ar fi fost schimbată de atâtea ori. Dar statele care s-au perindat la conducerea ţării, şi-au pus propriul simbol de putere.
   Despre steme si heraldică, găsiţi informaţii primare pe Wikipedia

Stema Regatului Romaniei dupa independenta de stat	Stema mare a Regatului României	Stema Republicii Populare Romane
Stema Republicii Socialiste Romania	Stema actuala a Romaniei	Cocarda Fortelor Aeriene Romane EXCEPTIONAL!

   Istoria noastră modernă este plină de cazuri în care Stema a murdărit Tricolorul. Amintiţi-vă zilele Revoluţiei din decembrie 1989, când oamenii, revoltaţi pe abuzurile statului ceauşist, au decupat stema de pe tricolor.

   Ţara şi Naţiunea sunt în dreptul lor să stabilească Constituţia, să supravegheze, să controleze şi să sancţioneze Statul.

   Dar au cum, au instituţii în afara statului?

   În afara Academiei Române, a BNR (care ar trebui să fie a ţării) şi a BOR, mai sunt diverse ONG-uri, asociaţii, sindicate. Prea puţin, mult prea puţin.

   Iar sancţiunea Ţării asupra Statului este numai prin VOTUL cetăţenilor şi prin REVOLTĂ. Naţiunea, în integralitatea ei, nici măcar aceste instituţii nu le are.

   De unde apare conflictul Statului cu Ţara şi Naţiunea?

   Am mai scris despre situaţiile de acest gen, si diagrama conflictelor TARA-STAT-NATIUNE.

Diagrama conflictelor TARA - STAT - NATIUNE

   CONSTITUŢIA trebuie să armonizeze cele trei entităţi, Ţara, Naşiunea şi Statul, astfel încât să preîntâmpine conflictele.
   Sunt obligat aici să utilizez termenul de Sistem cu două înţelesuri:

• Sistemul-I, ca mulţime a unor elemente legate prin anumite reguli şi căruia i se pot aplica teoriile sistemului (evoluţie, conservare, entropie)
• Sistemul-II, ca structură şi mecanism de control a Sistemului-I.

   Statul funcţionează ca un sistem-I iar sistemele-I evoluează spre propria conservare, altfel spus spre menţinerea cu orice preţ a puterii de stat.

   Sistemul-II este mecanismul de control a statului, atenţie, nu al statului ci al grupului coordonator, care poate fi în afara structurii de stat. Când preşedintele Constantinescu a declarat că “a fost învins de către sistem”, el s-a referit la Sistemul-II. Fapt cert este că Sistemul-II a fost şi este coordonat de un grup restrâns, pentru propriile interese şi/sau interese străine României.

   Statul roman, adică Sistemul-I, nu funcţionează nici măcar după propriile legi ci după voinţa şi decizia unui grup, Sistemul-II. Acesta nu poate fi destructurat de Ţară sau Naţiune decât prin forţă sau prin schimbarea Constituţiei şi exercitarea controlului asupra statului.

   Sistemul II este cel care dirijează oamenii şi deciziile în stat. Din cauza Sistemului II, am ajuns să avem miniştri, parlamentari, directori şi decidenţi locali analfabeţi sau semianalfabeţi, curviştine cocoţate în funcţii de stat, judecători care acţionează la ordin, executanţi fideli ai deciziilor grupului de control. România poate avea şi zece laureaţi ai Premiului Nobel, niciunul dintre ei nu va avea acces în funcţii de decizie a Statului, dacă nu este agreat sau nu face chiar parte din Sistemul II.

Sistemul II, teroristul naţiunii, vânzătorul de neam şi ţară, a aparţinut după al doilea război mondial, ruşilor prin serviciile lor de informaţii civile şi militare, apoi a trecut, pas cu pas, în perioada lui Ceauşescu, în mâna Securităţii şi a unui grup politic al PCR.

   După Revoluţia din 1989, Sistemul-II a acaparat în totalitate, nodurile cheie ale conducerii statului. Astăzi, Sistemul are o osatură informativ-politică şi cu siguranţă se află la dispoziţia unor forţe străine neamului şi ţării.

   Din cauza acestui Sistem II, suntem obligaţi să ducem o mare ruşine natională.

   Se trece mult prea uşor peste faptul că abuzurile şi cruzimea asupra deţinuţilor politici, deportările şi execuţiile, au fost făcute de către conaţionali, adică de români. Aceasta este marea ruşine a naţiunii române iar aceşti călăi nu au fost deranjaţi de nimeni de când avem acest Stat de drept, pentru că Sistemul II nu permite.

   Este normal ca statul să aibă o osatură dar aceasta trebuie menţinută strict în litera legii.

   Falsitatea aşa numitului Stat de drept nu mai trebuie demonstrată.

   Cele trei puteri de stat, legislativă, executivă şi judecătorească sunt părţi ale Statului. Indiferent de acţiunile politice ale aşa numitei puteri şi opoziţii, ele sunt părţi ale sistemului. Cum să vorbeşti despre separaţia puterii în stat când Executivul este determinat politic de Legislativ iar Juridicul este numit politic?

   Exemplu concret îl aveţi cu România din 1989 încoace. Averea naţională, averea ţării, a fost furată cu legea în mână, adică Executivul a iniţiat legile furtului, Legislativul le-a promovat sub formă de legi iar Puterea Judecătorească a fost chiar cu năframa pe ochi, pentru că i-a lăsat în pace.

   Falsitatea acestui Stat nu mai trebuie dovedită iar pentru că orice rahat trebuie să aibă un moţ, există un protocol, o formă de angajament declarativ şi scris, pe care ei, cei ce formează statul, jură credinţă Ţării.  Vorba populară spune despre cei nedemni, mincinoşi, trădători, că sunt “oameni fără Dumnezeu”. Priviţi-i când depun jurământul, când îşi fac cruce, când mint cu neruşinare, când invocă interesul naţional.

Î   n partea a doua, voi dezvolta ceea ce ne interesează mai mult, rolul Constituţiei şi posibilităţile ca Ţara şi Naţiunea să verifice, să controleze şi să amendeze statul.

Voi prezenta căteva construcţii din lucrarea “Statul modern, schimbarea banilor şi noua economie mondială”, lucrare în curs de finalizare. Se va înţelege mai uşor de ce e bine să facem saltul spre construcţia unui Stat modern, social şi puternic, în spiritul valorilor ţării şi neamului.

++++ urmează Constituţia şi necesitatea Statul modern+++++