Managementul de ţară şi statul modern

   Constinuarea articolului Statul modern şi managementul de ţară, publicat la data de 1 iunie 2013, în Cronica, Romania de azi.

   În precedentele capitole am prezentat Dreptul Ţării, Dreptul Naţiunii, falsitatea Statului existent şi necesitatea creării Codexului românesc, ca document fundamental al Ţării şi Naţiunii. Am mai arătat că Dreptul fundamental al Ţării asupra Statului se stabileşte prin Constituţie, care este o lege de organizare şi funcţionare a Statului.

   Scopul demersului meu este dublu:

1. de a face mai uşor de înţeles structurile şi raporturile dintre Ţară, Naţiune şi Stat, înţelegând rolul Constituţiei 
2. Construirea unui Stat modern, social şi puternic. 

   Consider că este foarte important pentru Ţară şi Naţiune să construim un Stat puternic, cu structuri moderne şi operative şi cu o capacitate de analiză, sinteză şi intervenţie care să satisfacă necesităţile cetăţeneşti şi naţionale.

   Statul trebuie să fie reprezentativ pentru Ţară.

   În prezentarea rolului Codexului românesc, am menţionat că Ţara şi Naţiunea au nevoie de instituţii în afara Statului. Cum se pot constitui şi funcţiona aceste instituţii? Dacă există voinţă civică şi politică, responsabilitate şi demnitate, e foarte simplu.

   Vedeţi că se face mereu referire la PIB, produsul intern brut al ţării, adică produsul nou creat (bunuri, servicii, drepturi) anual. Bugetul de stat se stabileşte pe baza impozitelor şi taxelor pe care Statul le aplică acestui PIB, pe domenii şi categorii (peste 33% din PIB). Când s-a făcut propunerea ca Învăţământul să beneficieze de 6% din PIB, exista şansa să stabilim o lume normală. Dar decizia politică, venită din structurile de stat, a împiedicat aceasta.

   Instituţiile de care are nevoie Ţara şi Naţiunea, în afara celor de Stat, se pot finanţa procentual din PIB, ceea ce va fi prevăzut în Constituţie şi va scoate statul din decizia alocării bugetare.

   Statul trebuie să aibă structuri de administrare şi control pe domeniile de interes ale ţării şi naţiunii, dar în niciun caz nu poate considera domenii întregi ca fiind în subordinea sa.

   Statul trebuie să fie:

1. social, pentru că administrând şi reprezentând Ţara şi parţial Naţiunea, nu poate fi indiferent la starea societăţii. Sărăcia nu este numai o boală a societăţii ci şi o disfuncţionalitate a statului. 
2. modern, pentru că trebuie să aibă propria capacitate de a se adapta rapid schimbărilor de natură social-politică şi economică. Aceasta presupune ca structurile statului să fie populate cu oameni pregătiţi în domeniile în care sunt promovaţi. Un stat modern nu poate funcţiona cu analfabeţi şi vuvuzele din clientela de partid, promovaţi pe criterii politice şi financiare (corupţie). 
3. puternic, pentru că trebuie să aibă capacitatea (resursele, logistica, decizia) de protecţie şi intervenţie în interesele Ţării şi ale Naţiunii 

   Pentru a atinge aceste obiective, e nevoie de o altă construcţie a Statului, definirea axelor de susţinere, control şi de intervenţie, a mecanismelor noi de decizie rapidă şi autoreglare. Structurile de stat nu pot funcţiona în această nouă construcţie, fără oameni bine pregătiţi şi fără o ordine bine stabilită, prin proceduri de stat.Acesta e rolul Constituţiei!

   Reiau o analiză din lucrarea mea Statul modern, schimbarea banilor şi noua economie mondială.

   Ţara are nevoie de managementul a trei activităţi:

1. activitatea curentă, 
2. protecţia 
3. construcţia viitorului. 

   Aşadar, schimbarea majoră a conceptului de management de ţară, provine din structurile de tip nou, pe care le voi prezenta aici.

   Aşa numita Structură a Statului de Drept, cu separarea puterilor legislativă, executivă şi judecătorească, structură care s-a dovedit a fi caducă, dacă nu cumva chiar falsă (nu e numai cazul României) şi care nu mai corespunde sub nicio formă necesităţilor actuale, trebuie înlocuită.

Statul de drept - structura bloc

   Nu mai revin asupra falsităţii acestui tip de stat. Exemplele din viaţa de zi cu zi sunt concludente.

Statul trebuie să gestioneze Activitatea curentă a Ţării şi să asigure Protecţia ei, iar Managementul de acest tip presupune legislaţie, execuţie şi control.

   E necesar ca Statul să fie puternic, ca decizie, resurse şi capacitate de intervenţie. Pentru aceasta, am procedat la reducerea structurilor de stat la un minim necesar şi le-am conferit puterea de gestiune, control şi intervenţie.

   STATUL MODERN 

MANAGEMENTUL DE ŢARĂ - STATUL MODERN

   Am arătat că în Dreptul Ţării şi al Naţiunii stă emiterea Codexului românesc, această Biblie a ţării şi naţiunii, în care vor fi înscrise valorile (ex. Limba română), simbolurile (ex. Tricolorul) şi drepturile (ex. Libertatea de exprimare).

   Codexul românesc va impune Statului, prin Constituţie, raporturi de subordonare faţă de acestea.

   Cum poate fi optimizată structura de stat?

   Priviţi vă rog cu atenţie tabelul următor şi chiar dacă nu am detaliat structurile, se va înţelege noul concept de management de ţară.

   E normal ca în Dreptul Ţării să fie decizia civică iar în Dreptul Statului să fie decizia politică. La urma urmei, strategia înseamnă politică, adică direcţiile şi deciziile necesare atingerii unui scop précis.

Domeniu	Ţară	Stat
FUNDAMENT
Legislaţie	Codexul românesc	Constituţia
Status	Civic	Politic
ACTIVITĂŢI
Activitate curentă	Adunare naţională (Sfatul ţării)	Parlament Guvern
Protecţie	Consiliul judecătorilor Conferinţa Codexului românesc Avocatul poporului	CSAT Structuri informative Parchetul
Construcţia viitorului	Academia română	Consiliul interministerial de prognoză
STRUCTURI
Învăţământ	Societatea română pentru educaţie şi învăţământ	Ministerul învăţământului Inspectorate teritoriale
Sănătate	Societatea română de medicină	Ministerul sănătăţii Direcţii teritoriale de medicină şi sănătate
Cultură	Uniunea fundaţiilor culturale din România Registrul patrimoniului Registrul cultelor Uniunea asociaţiilor profesionale din cultură	Ministerul culturii Direcţii teritoriale de cultură şi patrimoniu
Interne	Consilii teritoriale Consilii locale Formaţiuni de sprijin în situaţii de urgenţă	Ministerul de Interne Prefecturi Inspectorate teritoriale şi locale Posturi locale
Externe	Reprezentanţe culturale în străinătate	Ministerul de externe Direcţia de Integrare europeană Direcţia pentru românii de pretutindeni
Apărare	-----	Ministerul Apărării
Finanţe	-----	Ministerul finanţelor publice Direcţii teritoriale
Resurse	Registrul resurselor Centrul de avizare şi prognoză Uniunea asociaţiilor pentru protecţia mediului	Ministerul resurselor şi rezervelor de stat Direcţii teritoriale Direcţii locale
Justiţie	Consiliul judecătorilor	Ministerul justiţiei Structuri regionale Parchetul
Protecţie socială	Uniunea fundaţiilor umanitare	Ministerul protecţiei sociale Direcţii teritoriale

Nu voi intra în detalii privind domeniile dar voi exemplifica: 

• ÎNVĂŢĂMÂNTUL – Structura statului trebuie să includă logistica, administraţia departamentală şi locală în domeniu, corpul de control. Atât! Adică aproximativ 3000 de oameni. Cei peste 200,000 dascăli, educatori, învăţători şi profesori, nu trebuie să fie în structura statului. Ţara, prin Academia Română, ar putea să susţină înfiinţarea Societăţii române pentru Educaţie şi Învăţământ, care să întocmească şi să gestioneze curricula, structura şi bugetul învăţământului, care buget va veni direct spre această societate şi nu prin decizii executive ale Statului. Naţiunea, prin fundaţii şi structuri ale românilor de pretudinteni, poate avea rolul de păstrare şi dezvoltare a valorilor şi spiritului naţional. Aşa am redus rolul statului în învăţământ, la funcţii simple de administrare şi control, cum e normal şi am redus structura de stat în învăţământ de la peste 200,000 angajaţi ai statului, la 3,000. 
• SĂNĂTATEA – Alegând acelaşi model, poate fi creată Societatea română de medicină, iar acesteia să-i revină 4% din PIB. Medicii, asistenţii, personalul auxiliar, nu vor mai fi angajaţi ai statului dar activităţile de asigurare a logisticii, administrarea şi controlul, ar reveni statului, printr-un număr de aproximativ 4,000 de angajaţi. 

   Urmărind tabelul şi reprezentarea grafică, e lesne de înţeles tipul construcţiei acestui management de ţară şi modul prin care statul va servi interesele ţării şi naţiunii şi nu va mai impune propria condiţie de interese.

   Rolul judecătorilor, prin Consiliul judecătorilor, va deveni major în apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, a drepturilor ţării şi ale naţiunii. Nu va mai exista ingenţă politică în domeniul puterii judecătoreşti pentru că acest Consiliu nu va avea subordonare faţă de stat.

   Orice construcţie privind viitorul ţării, indiferent că e vorba despre resursele naturale sau cele umane, va trece prin filtrul organizaţiilor nestatale, ale Academiei române şi instituţiilor ţării.

   Şi pentru că nu e locul dezvoltării aici, a detaliilor privind construcţia şi funcţionalitatea acestor structuri, fac menţiunea expresă că Managementul modern al Ţării şi Statul modern, va funcţiona indiferent de forma de guvernământ, republică sau regat iar forma de guvernământ trebuie să fie alegerea noastră, a cetăţenilor.

   Acestea sunt motivele pentru care nu voi vota noua constituţie, o poleială pe vechea constituţie care subordonează Statului, existenţa şi drepturile Ţării şi Naţiunii.
   Toate articolele:
Statul modern şi managementul de ţară
Constitutia si necesitatea Statul modern. 
Codexul romanesc Constituţia, statul şi sistemul
Naţiunea şi Constituţia
Tara si Constitutia
Constitutia, tara, statul si natiunea. Partea I