Codexul romanesc

Codexul românesc

Continuarea articolului Constituţia şi necesitatea Statul modern. Codexul românesc, publicat în Cronica, România de azi, în 20 mai 2013.

   Codexul românesc va fi o lucrare care necesită timp pentru elaborare, el nu poate fi elaborat peste noapte. Consider că, sub egida Academiei Române, care va reuni specialişti din domeniile culturii, ştiinţei, istoriei, geografiei, patrimoniului, dreptului şi administraţiei, codexul poate fi realizat în câţiva ani. Nu văd o altă soluţie pentru a fundamenta valorile noastre de identitate de ţară şi neam şi pentru a aduce Statul acolo unde-i e locul, adică să serveascî interesele Ţării şi Naţiunii. Până atunci, Constituţia va include un preambul în care se va statua dreptul Ţării şi al Naţiunii asupra Statului. 

   Vot exemplifica prin trei cazuri: 

1. În Codexul românesc, Tricolorul va fi prezentat ca un simbol al Ţării şi ca valoare de identitate românească. Ca urmare, Codexul va explicita că nu pot fi adăugate culori pe steag (vezi cazul idiotului care a pus portocaliul cu ocazia sărbătorilor de 1 decembrie) şi condiţiile în care pot fi puse steme. Eu aş lăsa dreptul de a fi admisă orice formă, nu numai dreptunghiulară, a tricolorului şi de a fi expus pe orice support, pânză, mozaic, piele etc… Refritor la stemă, aş interzice orice stemă pe tricolor, cu excepţia celor ale unităţilor militare, dar aş susţine posibilitatea inserării tricolorului în steme. 
2. În Codexul românesc, Limba română va fi prezentată ca o valoare de identitate a Naţiunii şi obligatoriu, ca limbă oficială, de stat, în România. Indiferent de evoluţia integrării europene, Limba română va rămâne cu statusul dat de Codexul românesc. Statul poate evolua, pe baza criteriilor integrării europene, spre utilizarea altor limbi europene, dar respectând Codexul. 
3. În Codexul românesc, Toponimia va fi explicitată ca valoare de identitate a locului şi protejată în acest fel. Deci, reprezentanţii politici ai Statului român la Bruxelles şi în alte Conferinţe şi Tratate internaţionale, vor proteja acest drept. Altfel spus, Mureşul va rămâne Mureş şi nu râul E2143, Oltenia va rămâne Oltenia şi nu regiunea 2E22. Aş putea trata nenumărate alte cazuri. 

   În construcţia pe care o propun, se observă lesne că Ţara şi Naţiunea au nevoie de instituţii în afara Statului. Nu este vorba despre un model multistatal al managementului de ţară ci pur şi simplu despre aducerea statului într-o matcă normală. Putem şi e preferabil să construim un stat modern, social şi puternic.

   În aceste condiţii, Codexul românesc va fi ca o Biblie a identităţii României şi a Naşiunii române iar Constituţia, care este Legea fundamentală a Statului, va respecta Codexul românesc.

   Până când Uniunea Europeană va realiza un Codex european, asta dacă nu cumva se va prăbuşi, vor trece mai mult de zece ani iar noi vom fi cu problemele de administrare modernă, de stat modern, de societate conştientă, rezolvate. Acesta este viitorul. 

   Codexul românesc este fundamental pentru noi şi de aceea propun redactarea lui. Când se va realiza Codexul European, acesta va trebui să includă codexurile ţărilor member şi nu să fie realizat încălcându-le. 

   Codexul românesc va fi Cartea noastră de identitate. O singură instituţie poate iniţia construcţia Codexului românesc şi aceasta este Academia română.